Proiectul zonelor protejate strict al Ministerului Mediului pune în pericol proiecte de securitate națională
Toată zona minei de uraniu de la Grințieș se dorește a fi zonă sub protecție strictă, conform propunerilor făcute de cele trei firme de consultanță, ce realizează un proiect de 5 milioane de euro sub pălăria Ministerului Mediului, în urma negocierilor de la nivel național pentru PNRR, prin care România trebuie să protejeze strict 10% din păduri, din care aproape 7,5% numai în Neamț.
Primăria Grințieș s-a trezit cu toată zona de pădure inclusă în proiectul de protecție strictă, la fel și zona de exploatare a minei de uraniu. La fel cum cei de la Pipirig se treziseră cu toată autostrada care trecea pe acolo ”înverzită” cu ZPS. Zonă care a dispărut instantaneu la mirosul scandalului, fără nici o clarificare.
După ce la prima strigare au fost 1.000 ha, acum sunt puțin peste 700 ha, fiind ”iertată” și zona pe unde trece Autostrada A8. Autoritatea locală a făcut deja sesizare către cei trei consultanți – Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L. , dar nemulțumirea este mare, deoarece oricum blochează dezvoltarea economică a Grințieșului, lotul Ditrău – Grințieș al Autostrăzii Unirii și mina Grințieș fiind motoare sigure de dezvoltare a zonei.
Așa cum au reclamat mulți la întâlnirea de la Consiliul Județean Neamț, din data de 18 martie 2025, proiectul a fost făcut din birou fără consultarea autorităților publice locale și județene, instituții, specialiști și fără o minimă documentare pe la ministere, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și cel al Energiei, care au incluse în strategiile proprii proiecte de anvergură în județul Neamț.
După aprinsa întâlnire, care numai dezbatere nu a fost, primarul comunei Grințieș, Ana Buștihan a făcut un pas important, a sesizat pe celebra adresă de email, pusă la dispoziție de mesagerul consultanților, situația faptică din comună.
Pe lângă faptul că, o parte din terenurile prinse în proiectul consultanților sunt proprietăți private, în imediata vecinătate a locuințelor și sunt absolut necesare pentru supraviețuire localnicilor, iar toate terenurile din domeniul public – 500 ha, sunt incluse în același proiect, blocând dezvoltarea comunei, se blochează și proiectul deschiderii minei de uraniu de la Grințieș, prins în Strategia Națională a Guvernului României pentru perioada 2025-2035 și a Ministerului Economiei.
”În anul 2024 s-au demarat lucrări cu SC Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, pentru deschiderea minei de uraniu din comuna Grințieș, fapt care poate afecta demararea lucrărilor prin declararea zonelor de protecție strictă”, se arată în documentul semnat de primarul Ana Buștihan și trimis pe 19 martie 2025, chiar a doua zi după întrunirea de la Consiliul Județean Neamț cu mesagerul consultanților.
”Implementarea proiectului înseamnă o stagnare majoră pentru comunitate. Acum, comuna este susțină economic de activitatea zootehnică și de prelucrare a lemnului.
Ne trebuie autostrada și mina de uraniu. Și în aceste ZPF-uri am văzut că se interzise cu desfăvârșire activitatea umană, conform OUG 57. La mină, eu știu că exploatarea nu se mai face prin galerii sau cel puțin era o altă variantă de exploatare. Încă nu știm exact.
Dar ar însemna dezvoltare economică. Plus, redevențele care vin la bugetul local și care s-ar regăsi în infrastructură, în dezvoltare. Din informațiile pe care le acum, în doi ani mina ar trebui să fie operațională. Deja se lucrează la organizarea de șantier de către fabrica de la Feldioara. Deci lucrurile sunt avansate acolo!”, a explicat primarul Ana Buștihan.
Importanță strategică națională trecută la DIVERSE de consultanții Ministerului Mediului
Anul trecut, Guvernul României a aprobat Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035, prin care se dorește independența energetică. Atunci, premierul Marcel Ciolacu a declarat că se va relua producţia de uraniu pentru consumul nuclear al ţării. „Aprobăm Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035 prin care vom deveni independenţi de importurile de gaze naturale până în 2027. De asemenea, reluăm producţia de uraniu pentru consumul nuclear al ţării, eliminând astfel importurile“, a spus Marcel Ciolacu.
Societatea Naţională Nuclearelectrica SA a preluat în anul 2021, cu titlu gratuit, licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheş – Grinţieş, judeţul Neamţ, de la fosta Companie Naţională a Uraniului. „Darea în exploatare a acestui zăcământ va crea premisele utilizării minereului de uraniu extras din ţară. Rezervele dovedite de minereu existente şi exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcţionarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare“, scrie în strategia Guvernului României.
Întâmplător sau nu, Guvernul României prin Ministerul Mediului a cumpărat recent 4.013,971 hectare de pădure situate în județul Neamț, cu 21.007.958,2713 euro, de la moștenitorii familiei Sturdza, chiar în comuna Grințieș. La un calcul simplu, un hectar a costat 5.233,7 euro.
”Prin adresa nr. 9783/D.G./19.07.2024, înregistrată la Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA sub nr. 8632/23.07.2024, Direcția Silvică Neamț a înaintat Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva spre analiză și decizie oferta de vânzare a 5 terenuri forestiere, în suprafață totală de 4013,971 ha, precum și documentația de evaluare întocmită în vederea cumpărării terenurilor oferite spre vânzare de proprietarul Sturdza Eric Ioan prin Societatea Profesională Equity, Notar Public Guțiu Simona.
Comisia de evaluare numită prin Decizia nr. 523/17.11.2013 a Inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava a întocmit Procesul verbal înregistrat la Direcția Silvică Neamț sub nr. 9697/18.07.2024, prin care consideră oportună achiziția prin cumpărare în numele Statului Român a terenului în suprafață totală de 4013,971 ha, înscris în cărțile funciare: CF nr. 50146 Grințieș (89.860 mp), CF nr. 50149 Grințieș (18.460.560 mp), CF nr. 50158 Grințieș (17.885.890 mp), CF nr. 50161 Grințieș (3.169.490 mp) și CF nr. 50266 Ceahlău (533.910 mp), Județul Neamț, la o valoare totală maximă rezultată din evaluare de 104.315.016,780 lei (25.987,985 lei/hectar), respectiv 21.007.958,2713 euro (5.233,7095 euro/hectar), la cursul BNR din 18.07.2024, 1 euro = 4,9655 lei”, se arată în Nota de fundamentare a Ministerului Mediului.
Și Ministerul Energiei a prins mina de la Grințieș în Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, iar în strategia pentru 2025-2028 scrie clar: ”în contextul rolului pe care energia nucleara îl are in atingerea tintelor de decarbonizare si asigurarii tranzitiei energetice catre o economie fara emisii de carbon, coroborat cu anvergura proiectelor de investitii derulate in cadrul SNN, F.P.C.U. Feldioara S.R.L. are misiunea de a asigura si mentine echilibrul strategic al SNN S.A. privind accesul la resurse energetice nucleare primare interne si externe. (…) Evaluarea posibilității transferului si operationalizarii–direct sau prin parteneri a licentei de concesionare a activitatii de exploatare a minereului de uraniu Tulghes – Grinties (IP 2, IP 3, IP 8, IP 12)”.
La Grințieș, cercetarea în marele zăcământ a început în 1963, iar la Crucea, în Suceava, în 1965. În 1997, mina de la Grințieș a fost preluată de Crucea, fiind sub administrare până aproape de 2000, când din cauza neînțelegerilor politice s-a ajuns la închiderea acesteia. În perioada de glorie, mina de la Grințieș avea 10 galerii pe Prisecani, 27 pe Primatar și 6 pe Pintec. Minereul ajungea la Feldioara, împreună cu cel de la Crucea, din Suceava, și acolo se trecea prin stații, se prepara și se ducea la reactorul de la Pitești, unde se făceau barele pentru Cernavodă. Astăzi, majoritatea intrărilor în galeriile de la Grințieș sunt surpate. Depozitul de dinamită a ajuns adăpost pentru braconieri. Intrările în galerii mai sunt cunoscute doar de foștii mineri, care au mai supraviețuit. Ani de zile, localnicii și autoritățile locale au privit cu speranță, deoarece redeschiderea minei ar duce la dezvoltarea zonei.
