Sfinții Constantin si Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniți în Biserică Ortodoxă pe 21 mai
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruința (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), în pragul înfruntării cu păgânul Maxentiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
Sfânta Împărateasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puțin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împarat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox.
Cinstiți ca apărători ai creștinismului, cei doi sfinți sunt simboluri ale credinței și protecției divine. Ziua Sfinților Constantin și Elena are o însemnătate deosebită atât spirituală, cât și socială.
Constantin cel Mare a fost fiul lui Constantiu (305-306) si al cinstitei Elena. Menționam ca în perioada nașterii sale, împarat era Diocletian (284-305), iar imperiul roman era împărțit în doua. Partea de răsărit avea capitala la Nicomidia si era condusa de Diocletian, ajutat de ginerele sau Galeriu.
Partea de apus avea capitala la Roma si era condusa de Maximian, ajutat de Constantiu, tatal lui Constantin cel Mare. Când Constantin ia conducerea împarației, Maxentiu, fiul nelegitim al lui Maximian se ridica împotriva sa.
Potrivit relatărilor lui Eusebiu de Cezareea, Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu in lupta cu Maxentiu, știind ca armata sa este mult mai mica decat cea a dușmanului sau. Ca răspuns la rugăciune, Dumnezeu îi descoperă lui Constantin în amiaza mare, o cruce pe cer, cu inscripția: Prin acest semn vei învinge. Iar noaptea I se arata în vis Hristos, și îi poruncește să pună semnul Sfintei Cruci pe steaguri și scuturi. Împlinind porunca Mântuitorului, Constantin iese învingător din lupta cu Maxentiu, în anul 312.
Având în vedere ajutorul primit din partea lui Dumnezeu, Constantin oprește prigoana împotriva creștinilor și dăruiește libertate creștinilor în imperiu, prin Edictul de la Milan din anul 313.
S-a arătat a fi si un mare apărător al adevărului revelat, daca avem în vedere ca participa la primul sinod ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde este combătută erezia lui Arie care mărturisea că Hristos nu a fost Dumnezeu. Sfântul Constantin a trecut la cele veșnice în anul 337, cu zece ani după adormirea maicii sale, Sfânta Elena.
Împărăteasa Elena
Împărăteasa Elena făcea parte dintr-o clasă socială inferioară. Era fiica unui hangiu din Bitinia, regiune de la sud de Marea Marmara, în Turcia de astăzi. S-a născut în localitatea Drepanum, unde tatăl său avea un han, în anul 249.
Aici o va întâlni Constantiu Clor și o va cere de soție. Având în vedere că soțul va ajunge cezar al Apusului și pentru că realitatea timpului nu-i permitea, pentru a deveni cezar, să aibă o soție dintr-o clasă inferioară, renunță la căsătoria cu ea și traiește împreuna cu Teodora, o ruda a împăratului Diocletian.
Abia după ce fiul ei, Constantin ajunge cezar în Apus, în locul tatălui, o va lua pe mama sa la curtea sa de la Trier, din Germania. Iar in anul 312, când Constantin îl învinge pe Maxentiu, îi acorda mamei sale primul titlu, de „Nobilissima Femina”.
Datorită credinței și râvnei mamei sale Elena, la Ierusalim a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Domnul. Amintim că în urma săpăturilor de aici, s-au descoperit trei cruci, ale celor doi tâlhari și cea pe care a fost răstignit Hristos. Crucea Mântuitorului a fost recunoscută când, la sugestia patriarhului Macarie al Ierusalimului, a fost atinsă de un mort, care a înviat în chip minunat.
Sfânta Împărăteasa Elena a trecut la cele veșnice la Roma, în anul 327. A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășițele sale se află acum depus în muzeul din Vatican.
Biserica i-a numit pe Sfinții Constantin și maica sa Elena, „Sfinți Împărați întocmai cu Apostolii”. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români.
Tradiția spune că este o zi favorabilă pentru rugăciune, împăcare și fapte bune
Pentru aceste fapte minunate, Biserica i-a numit „Sfinți împărați întocmai cu Apostolii”. Fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena se găsesc si la Catedrala Patriarhala din București.
Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena sunt și ocrotitorii Catedralei Patriarhale istorice. Lăcașul de cult cu hramul „Sfinții Împărați Constantin si Elena” din București este ctitoria domnitorului Constantin Șerban Basarab (1654-1658).
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea are și o componentă puternic tradițională în cultura românească, mai ales în zonele rurale, unde încă se păstrează unele obiceiuri străvechi:
- Ziua se ține pentru protecția recoltelor și a păsărilor. În unele regiuni, oamenii nu lucrează de teama grindinei sau a dăunătorilor care ar putea afecta culturile;
- Nu se muncește la câmp și nici în gospodărie, pentru că se spune că cei care ignoră această zi riscă să atragă boli sau necazuri asupra casei;
- Femeile aprind lumânări și tămâie în curți, la pomi sau în grădini, pentru a alunga duhurile rele și a proteja ogorul;
- În unele zone, bătrânii povestesc că în această zi păsările cerului nu mai clocesc, pentru că „se sfârșește primăvara și începe vara”;
- Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
De asemenea, se spune că cei care țin ziua Sfinților Constantin și Elena vor avea spor în casă, sănătate și pace în familie.
Potrivit datelor oficiale, peste 1,8 milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, precum: Costel, Costin, Costina, Leana, Ileana, Lenuța, Costică sau Eleonora.
Bisericile ortodoxe vor oficia miercuri slujbe speciale în cinstea celor doi sfinți, iar în unele localități care îi au drept ocrotitori spirituali se organizează hramuri, procesiuni și târguri populare.
Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena
Sfinților Împărați Constantin și Elena, după Dumnezeu și Maica Domnului, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați.
Voi sfintelor mănăstiri și biserici le sunteți păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajută nouă, neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu și la Preacurata Lui Maică și Pururea Fecioară Maia, ca și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credință, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!
