De câțiva ani buni în România, asigurarea programului de gardă în spitale și chiar în centrele de permanență a devenit o mare, mare problemă, pe care nici un ministru al sănătății nu a reușit să o rezolve, evident din motive financiare.
Acest lucru îi pune pe manageri în situația dificilă de a face tot felul de artificii pentru asigurarea continuități actului medical.
Problema a devenit subiect de dezbatere națională, atunci când în campania electorală pentru alegerea președintelui României, conf. universitar dr. Cătălina Poiană a ridicat această problemă foarte serioasă a sistemului.
Realitățile din Neamț
Am încercat să discut cu cei 4 manageri de spitale din județul Neamț, pentru a vedea cum este rezolvată problema acestor gărzi.
Dr, Daniela Cristina Atănăsoaei, managerul Spitalului Județean de Urgență(SJU) a explicat cum acoperă cele 13 linii de gardă în cea mai mare unitate sanitară cu paturi din județ. ” Din păcate de la o etapă la alta acoperim din ce în ce mai greu cele 13 linii de gardă. Aici intervin în discuție două probleme: prima este aceea că medicii care lucrează în spitalele publice au două contracte de muncă.
Unul pentru activitatea zilnică și un al doilea pentru gărzi. Fiind două contracte de muncă, medicii nu pot fi obligați să le semneze pe amândouă. Un medic care nu vrea să facă gărzi, nu le face.
Al doilea aspect e legat de anomalia că aceste gărzi sunt plătite la nivelul anului 2018 și așa s-a ajuns ca o oră de gardă să fie plătită mai puțin de jumătate din valoarea cuantumului unei ore de lucru, plătită în timpul zilei.
Un al treilea aspect e acela că toate gărzile de noapte sunt epuizante, din cauza patologiilor din ce în ce mai grele. La UPU Piatra Neamț există o medie de 200 de prezentări pe zi, pe care le văd doi medici pe tura de zi și doi pe cea de noapte.
Acestea sunt cauzele principale pentru care medicii refuză să mai facă gărzi. Decizia privind modul de plată al gărzilor s-a luat la nivelul Ministerului Sănătății, undeva prin 2016 când era în lucru legea de salarizare a medicilor.
Atunci s-a luat în calcul faptul că spitalele se vor afla în imposibilitatea de a asigura plata orelor de gardă. Personal am fost membră în Consiliul Național al Colegiului Medicilor, organism profesional care se luptă de ani de zile să schimbe legislația”, a declarat pentru ”Monitorul de Roman” managerul SJU Neamț.
Medicii preferă consultațiile la privat
Aceleași aspecte sunt subliniate și de dr.Maria Andrici, managerul SMU Roman, unitate care are tot 13 linii de gardă și ele dificil de acoperit. ” Pentru a acoperi o singură linie de gardă este nevoie de 4 medici. Un medic face într-o lună 7-8 gărzi.
E mai dificil în secțiile în care nu există un număr suficient de medici. Există un ordin de ministru care prevede faptul că fiecare medic trebuie să facă o singură gardă. În momentul în care tot Ministerul spune că trebuie asigurată continuitatea actului medical, lucrurile se bat cap în cap.
O altă problemă, foarte importantă este legată de plata orei de gardă.Un medic intră în gardă de la orele 14 și iese a doua zi dimineață, la orele 8.
Problema este și aceea că există specialități în care un medic care lucrează în privat ridică pentru o consultație,, o ecografie și o altă investigație atâția bani cât este prețul pe care-l încasează un medic într-o gardă, cel mai adesea epuizantă”, a declarat dr. Maria Andrici, care a adăugat faptul că există din punct de vedere legislativ și probleme privind sporul de noapte pentru asistentele medicale, infirmieri, îngrijitori, spor care este calculat tot la nivelul salariilor din sistemul medical, din 2018.
Dificultăți și la spitalele orășenești
Din discuția purtată și cu managerii spitalelor orășenești a reieșit aceleaeși probleme grele și în aceste unități sanitare.
Dr. Mihaela Antohi, managerul Spitalului Orășenesc Târgu Neamț, a explicat modul în care reușește să asigure continuitatea actului medical, în unitatea pe care o conduce.
” În unitatea noastră sanitară avem 3 linii de gardă: Pediatrie, Specialități medicale și Specialități chirurgicale, precum și CPU(urgențe). Avem dificultăți în a acoperi gărzile, mai ales la Pediatrie.
Cauzele sunt legate de modul de plată al gărzilor. În plus la spitalul nostru a apărut problema asigurării gărzii la Pediatrie, din cauza faptului în luna iunie una din colegele noastre a intrat în concediu de maternitate.
Atunci au rămas patru gărzi neacoperite. Vom anunța Spitalul Județean și vom trimite acolo toate urgențele. Au rămas descoperite 4 zile. Pe specialitățile chirurgicale încercăm să rezolvăm cu girări de la domiciliu. Nu e normal ca un medic să facă 9 gărzi într-o lună”, a declarat dr. Mihael Antohi, care spune că la Târgu Neamț funcționează și medici tineri, care nu trebuie să-și trăiască viața numai făcând gărzi epuizante în spital.
Lipsă acută de fonduri duce la suspendarea liniilor de gardă
Managerul Spitalului Orășenesc din Bicaz, juristul Sorin Solom a explicat pentru ”Monitorul de Roman” situația din unitatea sanitară pe care o conduce.
” La Bicaz noi asigurăm continuitatea asistenței medicale cu medicii care sunt angajați la CPU și care lucrează în ture.
La acestea se adaugă două linii de gardă pe specialități medicale și specialități chirurgicale. Spitalul nostru are, deocamdată, doar 50 de paturi. Din considerente financiare și din cauza lipsei de medici avem suspendată linia de gardă pe specialități chirurgicale.
În permanență avem câte 2 medici, care asigură asistență medicală 24 din 24 de ore”, a declarat managerul Sorin Solom, care ridică și el necesitatea revizuirii actelor normative, ce treebuie corelate cu situația actuală existentă. În opinia sa ar trebui ca plata gărzilor să fie acoperită din bugetul de stat, fiind vorba despre sănătatea oamenilor.
Cine asigură finanțarea sănătății?
De menționat că fondurile din care sunt plătiți medicii care lucrează la urgențe vin, în principal, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății. Finanțarea spitalelor, inclusiv secțiile de urgență, este asigurată din fonduri de la bugetul de stat, precum și din venituri proprii, potrivit legii. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) administrează Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, care este gestionat de Ministerul de Finanțe și apoi alocat CNAS.
