În județul Neamț, unde funcționează 283 de exploatații apicole și 20 de exploatații familiale, decizia Curții de Apel Cluj-Napoca de a suspenda folosirea pesticidelor neonicotinoide provoacă reacții contradictorii. Apicultorii salută măsura ca fiind o protecție vitală pentru albinele care contribuie la menținerea biodiversității și la recoltele sănătoase, în timp ce fermierii o consideră o amenințare reală pentru viitorul culturilor agricole.
ONG-urile au câștigat în instanță, fermierii se pregătesc de pierderi
Pe 18 martie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a pronunțat o sentință apreciată drept o victorie de către organizațiile Ecoruralis și ROMAPIS, suspendând autorizațiile 16.895, 16.896 și 16.898, toate emise în 2024 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care permiteau folosirea neonicotinoidelor în România.
Instanța a dispus suspendarea acestor autorizații până la soluționarea definitivă a procesului și a obligat MADR, Autoritatea Națională Fitosanitară și Garda de Mediu să retragă de pe piață și să distrugă stocurile existente.
ONG-urile au notificat deja MADR-ul, Autoritatea Națională Fitosanitară, Poliția Fitosanitară, Garda Națională Sanitară, Corpul de Control al Primului Ministru, precum și Comisia și Parlamentul European pentru a monitoriza aplicarea acestei decizii executorie.
Potrivit organizațiilor, neonicotinoidele sunt „extrem de toxice pentru polenizatori, contribuind la declinul populației de albine, la dezechilibre ecologice majore, la contaminarea solului și a apelor subterane, afectând biodiversitatea și amenințând sănătatea umană”.
Vasile Balcan, fermier din Moldova: „Este o aberație enormă ceea ce se afirmă”
În județul Neamț, fermierii resimt această decizie ca pe o lovitură care vine într-un moment critic — începutul campaniei de semănat. Vasile Balcan, inginer agronom și manager al SC MARSAT SA, unul dintre cei mai mari fermieri din zona Moldovei, a reacționat ferm:
„Este o aberație enormă ceea ce se afirmă. Tratamentul nu se face la plante, ci la sămânța introdusă în sol. Vă spun din perspectiva specialistului că tratarea semințelor care se introduc în sol nu are cum să dăuneze albinelor. După părerea mea, cele două ONG-uri nu au avut un studiu care să demonstreze ceea ce s-a afirmat. Se merge pe clișeul cunoscut, și la modă, că trebuie <<să mâncăm sănătos>>.”
Problema dăunătorilor este și mai acută în acest an, avertizează Balcan:
„Este clar că anul acesta viermele de sârmă (gândac pocnitor ce se hrănește cu rădăcinile plantelor) va decima culturile, pentru că ne aflăm în perioada semănării porumbului și florii-soarelui și toate farmaciile fitosanitare ne-au anunțat că nu vor mai aduce aceste pesticide. Țări ca Germania sau Franța nu au probleme cu acest dăunător, care la noi face ravagii. Folosirea acestor pesticide este foarte costisitoare, dar necesară. Fermierii mici oricum nu foloseau astfel de substanțe din cauza costurilor ridicate.”
Propriile calcule ale fermierului sunt sumbre:
„Anul acesta firma noastră va însămânța 100 hectare cu porumb și floarea-soarelui, dar nu vom avea cum să folosim pesticidele pentru că nu mai există pe piață. Pot să vă spun că din 70 mii de boabe folosite la însămânțat ne vom trezi că vor răsări 30-40 de mii și nu trebuie să uităm că această decizie vine la pachet cu celelalte probleme legate de scumpirea inputurilor.”
Pe lângă problemele de producție, fermierii se simt și abandonați de autorități în fața concurenței neloiale:
„Noi, ca țară membră a UE, avem tot felul de restricții la fertilizare, tratamente fitosanitare și folosirea pesticidelor. În schimb, produsele care ne vin din Ucraina și din alte state nu sunt supuse niciunui control riguros. Asta înseamnă că fermierii români sunt obligați să respecte reguli stricte și costisitoare, în timp ce concurența externă pătrunde pe piață fără niciun fel de restricții.”
Apicultorii nemțeni: „Probleme au doar cei care merg în pastoral”
Andrei Pascaru, apicultor din Strunga, județul Neamț, care își vinde mierea în Piața Centrală din Roman, privește situația cu prudență:
„Probleme au doar apicultorii care merg în pastorație (merg cu stupii dintr-o zonă în alta a țării). Eu am 200 de stupi și îi țin acasă. Oricum atunci când fermierii din zonă fac tratamente la diverse culturi, suntem anunțați prin primărie să închidem stupina câteva ore, cât se stropesc culturile.”
Date oficiale și un semnal de alarmă din partea DSVSA Neamț
Conform precizărilor dr. Constantin Ovidiu Boșteanu, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Neamț, în județ funcționează 283 de exploatații apicole și 20 de exploatații familiale, care produc miere destinată consumului propriu și vânzării locale. El confirmă că medicii veterinari eliberează certificate de sănătate pentru stupine.
Tot el adaugă o observație critică la adresa marilor fermieri: „Marii fermieri nu sunt interesați să protejeze stupinele, ci să producă cât mai mult utilizând tratamente cu pesticide.”
PESTEL analiză efecte fermieri apicultoriÎntre protecția biodiversității și supraviețuirea fermelor
Decizia Curții de Apel Cluj-Napoca a ajuns și în fermele și stupinele din Neamț, aducând în fața comunității o dilemă greu de ignorat: protejăm albinele și biodiversitatea sau sacrificăm culturile și stabilitatea economică a fermierilor? Răspunsul nu poate veni doar din sălile de judecată sau din birourile ministerelor, ci din dialogul real dintre cei care trudesc pământul și cei care îl polenizează. În cele din urmă, întrebarea rămâne: putem construi o agricultură care să hrănească fără să otrăvească?
Întrebări care rămân deschise aici, acasă, în Neamț: putem construi o agricultură care să hrănească fără să otrăvească? Și putem să nu sacrificăm recolta pe altarul unor măsuri care nu vin la pachet cu soluții concrete?
