Ministerul Mediului, prin cele trei firme de consultanță — Pro Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L. — propune desemnarea a 33.000 de hectare din pădurea Romsilva Neamț ca zone de protecție strictă. Decizia, lipsită de transparență și fundament economic, riscă să arunce în colaps sectoare întregi ale economiei județului Neamț, afectând direct 65 de unități administrativ-teritoriale și mii de familii.
43.000 de hectare în total, 33.000 luate de la Romsilva: blocaj economic iminent
Din cele peste 56.000 de hectare propuse inițial în Neamț, județ care pare să fi concentrat rezolvarea jalonului acestuia din PNRR, au rămas 43.000 de hectare, o parte dintre ele fiind eliminate din cauza suprapunerii cu traseul viitoarei autostrăzi A8. Au dispărut atunci când a devenit evident că aceste măsuri ar bloca proiecte de infrastructură majore. Și când a devenit evident că ”experții” desemnați habar nu aveau pe unde trece autostrada.
Cele mai multe dintre aceste decizii au fost luate cu mare grijă față de județul Bacău (de unde provine ministrul Fechet), Suceava (unde influența politică a lui Gheorghe Flutur este recunoscută) și Harghita (județul de origine al fostului ministru al mediului, Tanczos Barna). Din ce se vede, la Neamț nu e nici un ”sfânt”.
Din acest total, se dorește să se ia 33.000 de hectare de la Romsilva, o suprafață care reprezintă 20% din fondul forestier administrat de Direcția Silvică Neamț. Restul, până la 43.000 de hectare din județ, reprezintă zone în care, conform unei experiențe amare anterioare, nu se va putea face absolut nimic, orice activitate economică, dezvoltare de infrastructură sau de valorificare fiind blocată complet.
Calculele seci ale Romsilva: dimensiunea reală a dezastrului
Datele prezentate de experți sunt alarmante:
- Direcția Silvică Neamț administrează 166.000 de hectare de pădure de stat.
- 33.000 de hectare înseamnă 20% din acest fond.
- DS Neamț valorifică anual între 750.000 și 850.000 metri cubi de lemn, cu un profit situat între 70 și 100 de milioane de lei.
- Dacă 20% din această suprafață ar intra în regim de protecție strictă, pierderea financiară anuală ar fi de aproximativ 16 milioane de lei (calcul: 20% din 80 milioane lei).
- Din acești bani, statul ar pierde direct 90%, adică 14,4 milioane de lei.
- În volum de lemn, 20% din 800.000 metri cubi înseamnă 160.000 metri cubi pierduți anual.
- 160.000 metri cubi reprezintă activitatea a 32 de echipe de exploatare (fiecare atestată pentru 5.000 metri cubi/an).
- 32 de echipe înseamnă 160 de persoane care vor rămâne fără loc de muncă.
- În plus, 33.000 de hectare înseamnă două ocoale silvice desființate, adică alte 100 de persoane disponibilizate.
- În total, cel puțin 260 de persoane vor intra în șomaj imediat.
Consultanții nu au făcut teren: întrebare directă, răspuns nesincer
Ovidiu Gârbea, director tehnic al Romsilva Neamț, a cerut consultanților să prezinte dovezi ale discuțiilor reale cu ocoalele silvice, întrebând: „În câte ocoale silvice ați mers și ați discutat concret situația?” Răspunsul a fost ”Răspundem pe email”. Cu ce? Procese verbale nu există, pentru că, asta e, cei „100 de consultanți” nu au făcut teren.
ZPS – un concept neclar, fără bază legală și fără soluții de implementare
Chiar consultanții recunosc dificultățile:
- Nu există o definiție legală clară a Zonei de Protecție Strictă.
- Denumirea creează confuzie, fiind asociată cu interdicții totale.
- Nu este clar cum vor fi gestionate ZPS-urile în afara ariilor protejate (OECM? Extindere a ariilor existente?).
- Lipsă de experiență și date la nivel european.
- Reticență din partea administrațiilor locale și județene.
- Lipsa unor baze de date unitare și date necorelate între instituții.
Pachet de întrebări și îngrijorări rămase fără răspuns:
- Ce înseamnă, legal și administrativ, o Zonă de Protecție Strictă în România?
- Cine și cum le va gestiona?
- Cine va răspunde pentru impactul economic major?
- Cum vor fi compensate pierderile?
- Respectă această măsură principiul european „a nu face rău”?
La nivel național, 49% din pădurea statului ar urma să fie blocată.
Cui îi folosește? României, sigur nu!
Concluzie: 33.000 de hectare luate de la Romsilva și 43.000 de hectare blocate în județul Neamț înseamnă o lovitură dată economiei locale, șomaj, pierderi anuale de milioane de lei și blocaj în dezvoltare. Totul, într-un vid legislativ și fără asumare de răspundere, luat cu precauție față de alte județe, dar cu prețul sacrificării județului Neamț.
La nivel național, 49% din pădurea statului ar urma să fie afectată de astfel de măsuri. Cui îi folosește așa ceva? României nu! Este o întrebare la care nu s-a oferit până acum un răspuns clar, iar costurile pe termen lung vor fi resimțite de întreaga economie și de societate.
Neamțul este doar primul sacrificat, dar la nivel național măsura lovește în aproape jumătate din pădurile de stat. Dezvoltarea economică, infrastructura, locurile de muncă, veniturile bugetare și sustenabilitatea sunt amenințate de un experiment birocratic, lipsit de fundament, în spatele căruia nu există nici consultare, nici responsabilitate, nici viziune. Doar bani. Mulți bani.
