Ziua de Paște din 2025 a intrat în istoria energetică a României nu doar printr-un record, ci printr-un test real al capacității rețelelor naționale de a funcționa în condiții extreme. Pe 20 aprilie, între orele 11:00 și 16:00, consumul național de energie a coborât la 2.500 MW – cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată într-o zi cu activitate aproape nulă și cer senin.
Datele oficiale furnizate de Transelectrica confirmă un mix energetic dominat de surse curate: nuclear, hidro și fotovoltaic. Producția hidro a scăzut până la 260 MW, iar centralele pe gaze și cărbune au fost aproape complet oprite. În București, ELCEN a trecut în regim de avarie, menținând doar cazanele de apă caldă. La Oltenia, din patru grupuri funcționau doar două, la turație redusă.
Un paradox al tranziției energetice: prea multă energie curată, prea puțină infrastructură
Ziua de duminică a scos la iveală exact ce evită de obicei rapoartele oficiale: rețelele de joasă tensiune din România nu sunt pregătite pentru realitatea energetică a prezentului. În zonele cu o densitate mare de prosumatori – persoane fizice sau firme cu panouri fotovoltaice – rețelele au fost supraîncărcate de surplusul de energie produs și injectat local.
Pe fondul unui consum național extrem de redus, aceste injecții masive au generat supratensiuni periculoase, în unele cazuri la limita declanșării automate a protecțiilor. În termeni mai simpli: riscul de căderi de tensiune și black-out-uri locale a fost real și iminent.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a recunoscut natura delicată a situației:
„Perioada cea mai sensibilă este duminică, în prima zi de Paște, între orele 11.00 și 16.00. Estimăm un consum care va putea fi în jurul valorii de 2.500 de megawați. La nevoie, în bandă, se vor face reduceri de putere până la 20% sau chiar 40%.”
El a adăugat că s-au luat măsuri pentru a evita dezechilibre majore, iar prosumatorii au fost îndemnați să-și oprească voluntar invertoarele:
„Fiecare prosumator știe cum să facă lucrul ăsta, e un lucru foarte simplu. De ce? Pentru că și prosumatorii produc energie, consumă parte din ea, excesul îl injectează în rețea, și asta poate să creeze dezechilibre.”
Burduja a mai spus că vestea bună este că nu a fost „deloc nevoie„ să fie redusă producţia în unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de duminică acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Potrivit ministrului, ponderea energiei nucleare în total producţie a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Sebastian Burduja a mulțumit prosumatorilor care au făcut un „gest civic” oprindu-şi invertoarele pentru a nu afecta nivelul de tensiune din reţelele de distribuţie.
Prosumatorii au răspuns. Unii.
Cu câteva zile înainte de Paște, Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.) a lansat un apel preventiv către prosumatori: opriți invertoarele dacă nu sunteți acasă sau nu consumați energia produsă. Era o măsură simplă, dar cu efecte potențial decisive.
Răspunsul a fost mixt. Sute de prosumatori au anunțat că au pus în aplicare recomandările, înțelegând că stabilitatea rețelei depinde, paradoxal, și de capacitatea fiecăruia de a nu produce într-un anumit moment. Însă o parte dintre ei, influențați de mesaje dezinformatoare distribuite pe rețelele sociale, au refuzat să coopereze, considerând apelul „o manipulare”.
Dan Pîrșan, președintele A.P.C.E., a declarat că „fără să tragă un singur glonț, Rusia s-a jucat cu mintea a milioane de români pe TikTok și Facebook. Unii au rămas cu impresia că, dacă nu-ți place satul, e bine să-i dai foc.” Aluzia nu e întâmplătoare – e vorba de ideea că sabotajul propriei comunități e o formă de răzbunare sau „revoltă civică”.
Pericolul din umbră: atacurile cibernetice și haosul digital
La toate acestea se adaugă un risc tot mai serios: infrastructura critică a României este vulnerabilă și în fața atacurilor cibernetice. Grupări de hackeri afiliate Rusiei monitorizează și vizează constant sistemele informatice esențiale – de la spitale și instituții guvernamentale, până la rețele energetice.
Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, avertizează că:
„Sunt focalizați în acest moment în principal pe sectorul energetic, dar și sectoarele sănătate, financiar, transporturi și guvernamentale sunt printre țintele predilecte.”
Pe fondul tensiunilor geopolitice și al unui spațiu digital saturat de dezinformare, atacurile bine coordonate și propaganda online pot avea efecte directe asupra infrastructurii fizice. Ziua de Paște a arătat cât de fragil este echilibrul. Un dezechilibru de rețea provocat de haos digital nu mai este o ipoteză, ci un scenariu de lucru.
Ce urmează?
Cu o creștere accelerată a numărului de prosumatori – estimările indică peste 320.000 în 2026, mulți dintre ei cu baterii și sisteme inteligente – provocările abia încep. Ziua de Paște a fost doar o repetiție. Fără investiții masive în infrastructura de distribuție, digitalizare și soluții de echilibrare în timp real, riscurile vor crește exponențial.
În timp ce tranziția energetică prinde viteză, rețelele rămân blocate în trecut. Paștele 2025 a fost un moment de adevăr pentru România, în care s-a demonstrat că energia curată nu e suficientă fără o rețea pregătită și o societate bine informată – atât offline, cât și online.
